Marte

           Marte (planeta) este al patrulea corp ceresc al sistemului solar. Numele acestei planete vine de la zeul roman al razboiului. Uneori mai este numita si „Planeta Rosie” datorita Infatisarii sale vazuta de pe Pamant.
           Infatisarea rosiatica a planetei se datoreaza oxidului de fier de la suprafata. Raza planetei Marte reprezinta jumatate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai putin densa, dar aria suprafetei sale este doar cu putin mai mica ca aria suprafetei uscate a Pamantului. A treia si a patra planeta de la Soare au cam aceeasi varsta, 4,6 miliarde de ani.
           Ziua martiana dureaza cu o jumatate de ora mai mult decat ziua terestra si este uneori numita sol iar anul martian dureaza aproape cat doi echivalenti pamantesti. Satelitii lui Marte sunt In numar de doi, numiti dupa cainii zeului Marte (Phobos si Deimos). Acestia sunt niste corpuri mici, Intunecate si puternic marcate de cratere, la origine putand fi niste asteroizi captati de gravitatia Planetei Rosii. Satelitul Phobos, datorita perioadei sale de revolutie siderala mult mai mica decat perioada de rotatie siderala a planetei, are miscare aparenta de la vest spre est si rasare si apune de cate 2 ori Intr-o zi martiana.
           Marte si-a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vantul solar interactionand direct cu ionosfera martiana, tinand atmosfera mai rarefiata decat ar fi in mod normal din cauza eliminarii atomilor din atmosfera superioara. [Atmosfera]] martiana este relativ rarefiata; presiunea atmosferica la suprafata are o valoare de doar 0.7-0.9 kPa, In comparatie cu cea a Pamantului, de 101.3 kPa. Atmosfera ajunge pana la 11 km, pe cand, cea a Terrei la doar 6 km.
           Compozitia atmosferei: 95% dioxid de carbon, 3% nitrogen, 1,6% argon, continand urme de oxigen si apa. Atmosfera este prafoasa, oferind cerului martian o culoare maroniu-roscata.
           Existenta metanului indica faptul ca pe planeta a existat, sau exista, o sursa de gaz. Activitatea vulcanica, impacturile cu posibile corpuri ceresti, si existenta vietii sub forma unor microorganisme, ca metanogenele, reprezinta posibile surse.
           In lunile de iarna, cand polii sunt permanent In umbra, suprafata Ingheata asa tare Incat 25-30% din Intreaga atmosfera se condenseaza In bucati groase de gheata din CO2.